TV Pitesti

OTV şi Realitatea TV au înregistrat cele mai multe greşeli de folosire a limbii române în emisiunile pe care le-au difuzat în perioada 1 - 30 aprilie, iar tendinţa generală este una de menţinere a numărului de erori la posturile TV şi radio, comparativ cu monitorizările din anul 2009, potrivit CNA.

Au fost monitorizate 12 posturi de televiziune (Antena 1, Antena 3, B1 TV, Kanal D, N24 Plus, OTV, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR 1, TVR 2, TVR Cultural) şi două posturi de radio (Radio România Actualităţi şi Europa FM). O echipă a Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, a monitorizat în special emisiunile de ştiri şi dezbateri difuzate de aceste posturi.

Astfel, s-a constatat că, în comparaţie cu ultima monitorizare, realizată în perioadele 20 martie - 20 aprilie 2009, 20 mai - 20 iunie 2009 şi 20 septembrie - 20 octombrie 2009, posturile de televiziune şi radio au înregistrat un număr aproximativ egal de greşeli de folosire a limbii române.

"Chiar în condiţii de buget drastic redus reuşim şi în acest an să continuăm proiectul nostru de monitorizare a limbii române în audiovizual (...) Prin acest proiect avem şi în acest an trei monitorizări. Prima s-a desfăşurat în luna aprilie, a doua va fi în iunie, iar a treia va fi în septembrie", a anunţat Răsvan Popescu, preşedintele CNA, marţi, într-o conferinţă de presă în care au fost prezentate rezultatele monitorizării.

"În comparaţie cu monitorizările din anul 2009 se observă un număr aproximativ egal de greşeli la majoritatea posturilor monitorizate. O diminuare semnificativă a numărului de greşeli se înregistrează la Pro TV şi la N24. Singurul post care înregistrează o creştere a greşelilor este OTV", a spus Răsvan Popescu, precizând că la televiziunile de ştiri continuă să se înregistreze un număr mare de greşeli, similar cu cel de anul trecut.

Popescu a mai spus că se constată "o cronicizare a greşelilor, ceea ce înseamnă că jurnaliştii nu fac efortul de a se corecta".

În mod concret, potrivit monitorizării, cele mai multe greşeli de folosire a limbii române s-au înregistrat la OTV (112 de greşeli) şi Realitatea TV (78 de greşeli). Ele sunt urmate de posturile TVR 1 (75), B1 TV (74), Antena 3 (65), N24 Plus (64), Prima TV (61), TVR 2 (58), Kanal D (58), Antena 1 (56), TVR Cultural (28) şi Pro TV (25).

Pe de altă parte, în cazul radiourilor monitorizate, la Radio România Actualităţi s-au înregistrat 21 de greşeli de folosire a limbii române, iar la Europa FM - 20.

Rodica Zafiu, cea care a coordonat cercetarea, a spus că greşelile sesizate sunt asemănătoare la toate posturile TV monitorizate. "Nu numai că nu e o diminuare vizibilă a numărului de greşeli, din păcate sunt foarte asemănătoare. Şi noi suntem în situaţia de a repeta nişte lucruri pe care le-am mai spus", a spus Rodica Zafiu.

Potrivit acesteia, s-a constatat persistenţa îngrijorătoare a unor erori elementare. În textele scrise care apar pe ecran s-au înregistrat greşeli de ortografie şi punctuaţie. Astfel, au fost înregistrate mai multe cazuri de scriere greşită cu un singur "i" final, în loc de doi ("Rromi sărbătoresc!", deşi forma corectă este "Romii sărbătoresc"; "Nu va fi prezent la funerali" (corect: "funeralii"); "nu ai cum să şti" (corect: "nu ai cum să ştii").

Alte greşeli sunt cele de pronunţare. Potrivit cercetării, cele mai grave neglijenţe sunt ilustrate de forme ca: "ştofă" (corect: "stofă"), "şpreiul" (corect: "spreiul"), "servici" (corect "serviciu"), "uşe" (corect: "uşă").

În domeniul morfologiei, s-a constatat răspândirea unor forme neacceptate de normă, precum formele hibride de indicativ imperfect: "vroiam, vroia, vroiau", deşi formele corecte sunt cele fără "r" în radical: "voiam, voia, voiau".

Frecventă este şi folosirea verbului "a trebui" la indicativ prezent cu forma de persoana a III-a plural "trebuiesc", în locul formei unice de prezent "trebuie". Forma de conjunctiv "să aibe" a verbului "a avea" persistă în locul formei corecte "să aibă".

În sintaxă, s-a înregistrat din nou utilizarea fără prepoziţia "pe" a pronumelui relativ "care" cu funcţie de complement direct: "din informaţiile care le am până acum" (forma corectă: "informaţiile pe care le am până acum"). A fost observată şi extinderea abuzivă a folosirii prepoziţiei "pe": "spune că pe imagini a mai recunoscut şi alţi poliţişti" (corect: "în imagini").

Construcţia greşită "ca şi", cu "şi" parazitar (atunci când "ca" are sensul "în calitate de" şi în contextele în care nu se pune problema evitării unei cacofonii) se păstrează la fel de frecventă, la multe posturi: "sunt chemaţi ca şi martori" (corect: "sunt chemaţi ca martori").

Semiadverbul "mai" nu trebuie să fie plasat înaintea auxiliarului sau a pronumelui neaccentuat: "cine mai o susţine pe doamna Mincă" (corect: "o mai susţine"). În titrări se întâlnesc frecvent sintagme nominale în care relaţiile sintactice dintre cuvinte nu sunt marcate: "Părinte pacient" (corect: "Părintele pacientului").

De asemenea, potrivit cercetării, se răspândesc unele calcuri sintactice, construcţii traduse din engleză şi neconforme cu tiparele româneşti: "Staţi sănătoşi!" (corect: "Fiţi/ Rămâneţi sănătoşi! (cf. engl. "stay healthy").

În plan stilistic, un fenomen "îngrijorător" este, potrivit aceleiaşi cercetări, frecvenţa formulărilor vulgare: "turismu' e făcut muci", "să se buricească".

Totodată, Narcisa Iorga, membru al CNA, a solicitat reprezentanţilor Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" al Academiei Române să monitorizeze şi meciuri de fotbal. Ea a făcut referire la expresii precum "a ratat de puţin poarta"/ "a ratat de puţin pe lângă poartă". "Poate aşa reuşim să îndreptăm această eroare", a spus Iorga.

În plus, Răsvan Popescu, preşedintele CNA, a spus că în şedinţa viitoare a Consiliului va propune sancţiuni pentru posturile care înregistrează un număr mare de greşeli de folosire a limbii române.